DetectarePlagiat.ro / Autoplagiatul

Autoplagiatul

In ultimul timp a aparut insa la orizont o noua amenintare la adresa bunei redactari a lucrarilor stiintifice si anume "autoplagiatul".
Este o amenintare foarte noua, dar inca ambigua; asadar, cunoasterea ei este fundamentala atat pentru cei care o utilizeaza cat si pentru cei care sunt "atacati" pe nedrept cu ea, ca sa se poata apara.
In plus, intelegerea conceptului de "autoplagiat" este foarte importanta pentru cei care publica frecvent si lucreaza in mediul academic, precum si pentru editorii revistelor de specialitate si pentru studenti.

Plagiatul este definit (cf. DEX) ca "ceva care a fost insusit - integral sau partial - de la altcineva si prezentat drept creatie personala".
In acest cadru, autoplagiatul s-ar referi la "ceva pe care ni l-am insusit - integral sau partial - de la noi si l-am prezentat drept creatie personala"; evident ca in acest context conceptul de autoplagiat este fara sens, unii autori afirmand ca nici nu ar trebui sa discutam despre el ( Broome, 2004).

Acestea fiind spuse, si in ciuda controverselor din literatura asupra conceptului de autoplagiat (daca el exista sau nu), trebuie mentionat faptul ca in ultimii ani a aparut in mediul academic o preocupare mai atenta privind acest concept, din perspectiva etica.
Aceasta se intampla deoarece mediul academic este prin excelenta unul in care, in scopul vizibilitatii si consistentei mesajului stiintific, reluam adesea idei si texte proprii in lucrarile noastre noi. Dam cateva exemple de astfel de cutume academice bine incetatenite:

» cei mai multi autori, dupa ce isi prezinta teza de doctorat o publica si sub forma unei carti si/sau a unuia sau mai multor articole;
» de asemenea, dupa ce se prezinta o lucrare la o conferinta, ea se trimite adesea spre publicare intr-o revista sau carte;
» exista cutuma fundamentala mediului academic de a crea opere derivate. Operele derivate sunt acele opere care sunt create pornind de la una sau mai multe lucrari stiintifice preexistente si orice alte transformari ale unei opere stiintifice care reprezinta o munca intelectuala de creatie (cf. Legii Dreptului de Autor).
In mediul academic cele mai frecvente opere derivate sunt lucrarile de tip cursuri universitare. Deoarece ofera o analiza mai globala, ele includ adesea texte din carti de specialitate publicate anterior de autor.
In plus, constituindu-se in bibliografie de specialitate, lucrarile cu caracter de curs au adesea parti comune daca cursurile respective sunt cu referire la domenii apropiate sau la subdomenii ale aceluiasi domeniu; pentru domeniul de intersectare se prefera publicarea textului in format standard pentru a pastra consistenta discursului, a familiariza studentii cu texte standard asupra tematicii si a stimula diseminarea corecta a continutului sau;
» unii autori publica un articol in mai multe locuri pentru a creste vizibilitatea textului, mai ales in conditiile in care revistele sunt din tari diferite, sunt publicate in limbi diferite si/sau se adreseaza unui public tinta foarte diferit.
In toate aceste situatii se poate vorbi in mod responsabil de autoplagiat - ca frauda academica - doar in situatia in care nu exista transparenta asupra faptului ca materialul prezentat a mai fost expus anterior de acelasi autor .
In mediul academic solutia recomandata pentru aceste situatii, in scopul de a evita autoplagiatul, este sa se promoveze aceasta transparenta, dublata mereu de asigurarea ca se respecta "copyright-ul".
In cazul lucrarilor cu caracter nestiintific - de opinie, atitudine sociala - publicate in reviste si cotidiane de profil, problema autoplagiatului nu se pune atat de stringent deoarece:
» un asemenea text este de dorit sa ajunga la un public cat mai larg si/sau ;
» problema transparentei este din start satisfacuta prin audienta mare de care se bucura aceste publicatii; trebuie insa sa fim atenti aici la problema dreptului de "copyright"

In cazul unei carti proprii care include texte din lucrari anterioare ale autorului se recomanda sa se mentioneze explicit ca lucrarea noua include texte publicate anterior si/sau sa se citeze lucrarile anterioare in cea noua, pentru a-i permite cititorului sa consulte, daca doreste, ambele lucrari; daca nu se face acest lucru, avem o forma de autoplagiat care se numeste "reciclarea textului" (text recycling), care trebuie evitata.

In cazul unui articol bazat pe o conferinta trebuie precizata conferinta la care a fost prezentat, altfel avem din nou de a face cu "reciclarea textului".

Daca un articol este trimis spre publicare simultan in doua reviste diferite si/sau daca un articol publicat anterior se intentioneaza a fi publicat si in alta revista atunci editorii acestor reviste trebuie sa fie informati, iar daca ei hotarasc, prin prisma criteriilor prezentate mai sus, ca asta este in beneficul cititorilor atunci acest lucru este acceptabil (facandu-se insa public acest lucru prin toate mijloacele posibile); daca nu se face acest lucru atunci este vorba despre publicare duplicata (duplicate publication), respectiv publicare redundanta (redundant publication), ambele fiind forme de autoplagiat care trebuie evitate.

Autoplagiatul reprezinta republicarea unor texte de catre acelasi autor, sub alt titlu sau intr-o alta forma, putin sau deloc modificata, vechile fragmente fiind integrate unui produs stiintific declarat "nou".
Autoplagiatul (inmultirea paginilor unei lucrari prin repetarea unor file in diferite capitole) sub forma "reciclarii textului" apare si in contextul in care studentii isi prezinta acelasi text la cursuri sau in situatii diferite, fara a informa profesorul asupra acestui fapt.

A plagia inseamna :
» a copia integral o lucrare stiintifica si a o prezenta cu numele de autor nu a adevaratului autor ci cu numele celui care a copiat-o;
» a copia parti dintr-o lucrare stiintifica intr-o alta lucrare, fara a specifica de unde provine acea parte copiata si a o publica sau prezenta cu numele de autor a altei persoane;
» a prelua un model, o formula, a-i schimba notatiile, numele de variabile, mentinand semnificatia si a-l prezenta ca opera originala a celui care de fapt a facut numai o transformare ca sa nu fie recunoswcut modelul initial;
» a prelua tot ce se poate prelua dintr-o carte, fara a face modificari: structura cartii, formule, exemple, poze, diagrame, definitii, pagini intregi de text, cel mult efectuand o treducere intr-o alta limba, in final rezultand o carte pe care cel care a facut operatiile cosmetice, si-o atribuie ca fiind autor, fara a indica in bibliografie cartea din care provine ceea ce se publica;
» a copia dintr-o biblioteca un program pentru calculator si a-i face cateva modificari pentru a-l face de nerecunoscut; se schimba denumirile de variabile, numele de etichete si de proceduri; se inlocuiesc secvente cu unele echivalente, se face o translatare in alt limbaj de programare;
» a folosi un produs intelectual fara a arata sursa de provenienta, adevaratul autor; sunt situatii in care utilizarea, chiar cu indicarea autorului este permisa numai daca autorul accepta acest lucru, fapt pe care utilizatorul trebuie sa-l dovedeasca cu inscrisuri sau cu martori;
» a extrage din romane, din poeme anumite parti, a le publica pur si simplu fara a-l indica pe adevaratul autor sau a le insera in alte texte si a obtine un alt text care daca nu este anuntat drept colaj trece ca lucrare originala daca nu este dovedit actul de plagiat;
» a realiza un produs artistic prin copierea altui produs si a-l insusi ca fiind original desi nu este asa, fara a indica sursa sau ca este o reproducere sau o copie sau ca are la baza ca sursa de inspiratie o alta lucrare.

Control Panel

Afla acum
inaintea profesorului tau
daca textul tau este
original sau plagiat!

Software AntiPlagiat.
Program GRATUIT de verificare si detectie a plagiatului.

Descarca Acum!